Da, amabilitatea poate fi în exces
Învăţăm de mici că amabilitatea împreună cu surorile ei politeţea şi bunăvoinţa ne vor aduce numai beneficii. Omenii ne vor iubi, respecta, aprecia şi vom avea mulţi-mulţi prieteni. Nu ştiu ce să zic la partea cu prietenii, încă mai cred în ea, deşi pun pariu că o parte din ei sunt aduşi în ecuaţie şi de interesele personale, însă în zona de business iată că studiile contrazic ferm situaţia.
Cercetarea efectuată pe mai mult de 1500 de oameni, pe o perioadă de 20 de ani (mult!!!) arată că prea multă amabilitate dăunează în carieră. Iar dovezile sunt covârşitoare, rezultatele studiului aratând următorul lucru: cu cât o persoană este mai simpatizată de cei din jur, cu atât mai mic îi este salariul (auch!). Aceasta pentru că un om drăguţ nu este perceput ca un potenţial leader.
De ce? Percepţia generală este că persoanele cu această trăsătură de caracter sunt slabe, incapabile să facă faţă unor situaţii conflictuale sau pline de stres. Funcţiile de conducere presupun decizii radicale şi fermitate, nu căutarea liniei de mijloc mulţumitoare pentru toţi. Dezideratul de “a ne înţelege cu toţii” este utopic pentru un şef şi de cele mai multe ori e vorba de controverse, feedback constructiv (care nu este întotdeauna şi pozitiv) şi eficienţă. Iar cei care ajung în funcţii de conducere trebuie să fie capabili să suporte lipsa de popularitate generată de deciziile luate. De aceea celor care sunt prea amabili în poziţii de şef li se reproşează tocmai lipsa de curaj şi duritate atunci când este nevoie de ele.
Însă nu, nici răutatea nu este o opţiune. Dacă tocmai v-aţi decis să întoarecţi foaia, nu, nu o faceţi. Studiile arată că nici extrema cealaltă nu este o variantă mai bună, comportamentul agresiv şi nepoliticos dăunănd şi el major carierei. Lipsa de respect, răutatea şi abuzurile nu aduc nici ele nimic bun, îndepărtând oamenii atunci când un leader trebuie să îi motiveze şi îndrume.
Soluţia? Amabilitatea în exces nu ajută, răutatea nu e nici ea o soluţie… ce rămâne este zona de mijloc. Moderaţia este cheia. Altfel riscăm să alunecăm fie în zona lui “nu are abilităţi de organizator”, “evită să ia decizii”, “e simpatic dar atât” sau a lui “deştept dar enervant”, “nu se poate lucra cu el”, “atitudinea sa agresivă îndepărtează oamenii”. Fiecare ar trebui să identifice acele trăsături de caracter care îi ajută sau nu în carieră şi să înveţe să le folosească în avantajul său.
Popularity: 4% [?]

Mar 4th, 2010 at 11:11 pm
pe mine ma “incanta” amabilitatea vanzatoarelor! stiu exact ce vreau asa ca nu imi trebuie “consilieri”
Mar 5th, 2010 at 12:28 pm
Cele mai amabile vanzatoare “excesiv de amabile” sunt cele de la Meli Melo!!! Greu imi fac curaj sa intru intr-un astfel de magazin, mai bine ca mine nu stie nimeni ce am nevoie, uneori nici eu nu stiu ce vreau, de unde sa stie ele?
Mar 5th, 2010 at 1:32 pm
Da, si pe mine ma deranjeaza cand nici nu te lasa sa te uiti linistit in jur si iti ies in cale cu intrebari. Iar mai apoi stau si in coasta ta, urmarindu-ti fiecare miscare, gest… ma simt supravegheata si imi piere tot cheful.
Mar 4th, 2010 at 7:35 pm
RT @cenusa: In domeniu profesional prea multa amabilitate poate dauna http://ow.ly/1e8UU
This comment was originally posted on Twitter
Mar 4th, 2010 at 10:01 pm
RT @cenusa: In domeniu profesional prea multa amabilitate poate dauna http://ow.ly/1e8UU
This comment was originally posted on Twitter