Elena Cuza – un model de modestie şi candoare

Publicat la data de 02.09.2010 de

Un nou articol interesant scris de Valentina Roman

Cunoscută și ca Elena Doamna, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a remarcat în istoria României prin generozitatea sa și acțiunile caritabile pe care le-a realizat. Sunt bine cunoscute așezămintele pentru orfanii de diferite naționalități, numite „Aziluri Elena Doamna“.

Puține lucruri se știu însă despre viața sa particulară și modul ei de a fi. Se spune că Elena Cuza era o fire retrasă, cumpătată şi lipsită de încredere în forţele proprii, lucru accentuat și de faptul că Al. Ioan Cuza nu era un soț statornic. Deși a dorit de foarte multe ori să întrerupă căsnicia care o lega de acesta, ea a reușit de fiecare dată să se resemneze fiindu-i alături în cele mai dificile momente. Numirea acestuia ca domn al Principatelor a fost o schimbare pe care a recunoscut-o într-o scrisoare adresată mamei sale: „Mâne dau o serată şi-ţi mărturisesc că nu-mi mai văd capul. Am trăit mai totdeauna departe de societate şi nu ştiu nici eticheta, nici îndatoririle pe care pe care trebuie să le am, acum. Sper totuşi că vor fi generoase cu mine compatrioatele şi-mi vor ierta naivitatea şi simplitatea.“

Legătura extraconjugală a soţului cu Maria Obrenovici a determinat-o pe prima doamnă să părăsească Bucureştiul şi să rămână mai bine de 3 ani la Paris, loc unde a a frecventat spectacole, expoziţii şi saloane culturale, primită fiind chiar şi de împăratul Napoleon III.

Din 1862 ea s-a reîntors să își revendice locul în societatea românească și a început să se preocupe preponderent de organizarea balurilor de caritate, a dineurilor, răspândindu-și convingerile despre rolul femeii în societate. Elena Cuza a militat profund pentru educaţia femeilor şi mai puţin pentru emanciparea politică a acestora. Astfel a reușit să își uluiască soțul și să o îndepărteze pe rivala sa, care s-a retras într-o casă din mahalaua Amzei. Deși jignită la propunerea de a înfia copii domnitorului cu Maria Obrenovici, ea a acceptat, gestul întărind și mai mult căsnicia sa cu Al. Ioan Cuza. A devenit încetul cu încetul o mamă desăvârșită, deși nu putea avea copii. Rolurile s-au schimbat, iar Maria era primită acum de către Elena Cuza cu milă şi înţelegere pentru a își vedea cei 2 copii: „Nu cobora la nici o intimitate cu ea, dar era mai îngăduitoare, era doar mama copiilor care îi aduceau bucurie prin drăgălăşenia lor şi rost vieţii“.

Elena Cuza a fost prietena și susținătoarea multor personalități din cultura românească (Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Theodor Aman), încurajând permanent dezvoltarea literaturii şi artei naţionale.

A murit în 1909, supravieţuindu-le tuturor celor dragi ei, fiind îmormântată la moşia părintească din Soleşti – Vaslui. Nicolae Iorga nota despre moartea acesteia: „A murit, la Piatra Neamţ, femeia ideal de bună şi modestă care a fost Măria-sa Doamna Elena, soţia lui Cuza-Vodă. Orice laudă, orice semn de durere par nepotrivite faţă de măreaţa simplitate a fiinţei pămînteşti care, trăind printre noi, cei plini de neajunsuri şi păcate, a dus curată viaţă cerească, asemenea îngerilor”.

În prezent sunt numeroase așezăminte culturale și instituții care îi poartă numele, tocmai datorită personalității sale marcante, a caracterului disciplinat și lipsit de îngâmfarea poziției pe care a deținut-o. Elena Cuza poate reprezenta oricând, pentru femeile din România și nu numai, un model de modestie și candoare demn de urmat. Informaţii despre Elena Cuza găsiţi în lucrările lui George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009 şi Luciei Borș, Doamna Elena Cuza, Editura Naționala-Ciornei, 1945.

Photo source 1; Photo source 2

Valentina Roman – Fire optimistă, organizată şi întreprinzătoare, am căutat întotdeauna să aduc un suflu nou în ceea ce fac şi să dovedesc încrederea pusă în mine. De aceea, proiectele în care am fost implicată au preluat o parte din dorinţa de a atinge perfecţiunea prin inovaţie şi responsabilitate faţă de partener. Îmi plac, şi caut să am aproape, oameni deschişi, veseli, creativi şi capabili să-şi comunice ideile într-o manieră elegantă şi plină de bun simţ. Ador să mă implic în cât mai multe proiecte, cărora le dăruiesc din timpul meu, iar pasiunile: filmele vechi, călătoriile şi poveştile Bucureştiului de altădată îmi sunt de mare ajutor, fiindu-mi şi sursă de inspiraţie. O notă a bunului gust şi a pragmatismului, într-o epocă în care detaliile par că nu mai contează. Îmi puteti citi jurnalul pe: http://valentina-roman.blogspot.com

În seria “Românce remarcabile” sunt prezentate
- Sarmiza Bilcescu – Prima femeie doctor în drept din lume
- Elena Caragiani-Stoenescu – Prima Aviatoare din România
- Iulia Hasdeu – figură marcantă a culturii noastre
- Maria Rosetti - prima femeie ziarist din România
- Cecilia Cuţescu-Storck – prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa
- Regina Maria – personalitate fascinantă din istoria românilor

Popularity: 25% [?]

Related Posts:

Articolul are 2 comentarii

Lasa un comentariu

CommentLuv badge
BlogospheraDeWeekend.roCity in AdsStampile onlineBody Mind Spirit Festival