If it makes you happy….
Eu sunt în general foarte revoltată când vine vorba de fetele tinere care îşi caută sponsori, mai mici sau mai mari. Ceva în mintea mea începe să mişune şi îmi vine să strig: „Dar voi chiar nu puteţi face şi altceva? Nu vă tentează îndependenţa, sentimentul că aţi reuşit singure?”. Ştiu clar că eu nu aş putea alege aşa în veci. Da, mi-aş dori uneori să îmi iau o pauză luuuungăăăăăăă cât o zi de post 
. Dar ştiu că m-aş plictisi şi aş vrea să mă întorc la ale mele.
Dar care sunt aceste ale mele? Sincer, nu, nu aş munci orice ar fi! Dacă aş putea să mă plimb 2 ani în jurul lumii, all good. Da, contează cu cine şi în ce condiţii. Dar cum aleg eu să ajung acolo este doar atât, o alegere.
Şi primind pe messenger articolul acesta, am realizat după ce l-am citit că noi, cele care alegem altfel, suntem foarte rele cu cele care urmează calea ce ni se pare nouă mai uşoară. Uneori din invidie, de cele mai multe ori pentru că ne simţim trădate. Simţim că noi ne zbatem să demonstrăm ceva, ca apoi să vină o piţi să şteargă totul cu buretele.
Dar dacă vrem să fim mai speciale, ar trebui să fim deschise, să acceptăm alegerile tuturor. Pe principiul cântecului, if it makes you happy, foarte bine pentru tine. Dacă alegi din lene şi oricum nu eşti prea fericită, atunci ai o problemă. Dar e a ta şi tu va trebui să o rezolvi.
Când mă gândesc cât de mult ne stresează faptul că ei, răi cum sunt, nu ne respectă alegerile, dorinţele, modul de viaţă, mă amuză să văd cât de intolerante suntem noi. Eu văd tot feminismul ăsta cam aşa: lupta pentru posibilitatea de a alege oricând cum să ne trăim viaţa. Oricare ar fi alegerea, ar trebui să nu fim puse la zid şi judecate de nimeni. Da, ne credem mai bune dacă reuşim singure, dacă am reuşit să demonstrăm ceva. Dar ţine tot de punctul de referinţă, de ce înseamnă mai bun şi mai bine pentru fiecare.
De multe ori critic şi o fac cu multă asprime. Sunt sigură că şi cele de pe alte poziţii se uită de sus la mine. Eu aleg să încerc să judec mai rar, poate chiar reuşeşc să accept oamenii aşa cum sunt. Dacă tot suntem fericiţi cu alegerile noastre, nu putem să lăsăm judecăţile de valoare de-o parte? Can’t we all just get along?
Popularity: 4% [?]
Oct 3rd, 2009 at 12:15 pm
Eu zic ca nu poti accepta unele lucruri. Iar prostitutia, pentru ca asta este ce fac aceste femei, este un lucru condamnabil si reprobabil. Si NU am de gand sa tolerez, cu atat mai putin sa accept sau sa inteleg pe o “femeie” care “alege calea mai usoara”, cum politicos spune Alina aici. Aia e o CURVA. Punct. Nu exista “alegere mai usoara”. Fiecare om trebuie sa aiba o verticalitate si sa se descurce in mod cinstit. Ceilalti sunt infractori. Simple as that. Black or white.
.-= Cristina´s last blog ..moartea pasiunii =-.
Oct 3rd, 2009 at 12:28 pm
Cristina, faptul ca te casatoresti cu cineva tinand cont de alte criterii nu e neaparat prostitutie. Nu stiu cat de usor e, dar cred ca sunt multe nuante de gri. Daca cei doi comunica, nu se mint si se simt bine asa, care e problema? In plus, casatoria din interes are o traditie atat de lunga incat nu pot sa o vad asa de neagra.
Si pana la urma, ce inseamna cinstit? Inseamna sa fie totul in the open. Pentru ca fetele astea nu baga mana in buzunarul nimanui, accepta doar ce li se pune la dispozitie. Eu cred foarte tare in live and let live. Daca nu ne convine o cale, alegem alta. Si cam atat. Incerc sa nu judec si sa nu ma uit de sus. Imi doresc ca nici cei care aleg alta cale decat mine sa nu se considere mai buni. E alegerea mea si cred ca a trai asa cum simtim si cum ne este cel mai bine ne face pe toti mai buni. Altfel suntem plini de resentimente
.-= Alina Popescu´s last blog ..If it makes you happy…. =-.
Oct 3rd, 2009 at 7:26 pm
Argumente se găsesc pentru orice. Ajunge să fii suficient de încăpăţânat cât să vrei cu tot dinadinsul să raţionalizezi o alegere, ceea ce, în multe dintre cazuri, implică a evita să accepţi motivele reale din spatele ei şi ceea ce ele arată despre tine.
Ceea ce vreau să spun de fapt este: între
a. a nu ne zbate in «mediocritate» financiară, oboseală perpetuă şi îmbătrânire înainte de vreme (din cauza grijilor şi a muncii, bănuiesc..)
[aş avea o mică observaţie aici: şi gânditul oboseşte, şi este cu atât mai rău cu cât este tipul de efort care nici nu consumă calorii]
şi
b.o iubire implacabilă şi arzătoare, fără umbră, fără dări înapoi şi fără refugiu
ce, şi de ce, alegem?
Şi, mai important, ce este între, în spatele uşii numărul 3?