Sunt mulţi oamenii care fac lucruri importante dar pe care noi nu îi cunoaştem pentru că locul lor este “în spate”. Rareori o să vezi scenograful sau scenaristul de pildă. Astăzi vă invităm să cunoaşteţi o astfel de persoană – scenarist al unei emisiuni foarte cunoscute – care a ieşit însă şi în prim-plan întrucât a ales să şi scrie şi se află deja la al doilea roman publicat la o editură de prestigiu din România. Pasiunea Ivonei Boitan – despre ea este vorba – pentru carte s-a materializat mai recent şi în lansarea unui blog dedicat: “1001 de cărţi”. Trebuie să mărturisesc că discuţia pe care am avut-o cu Ivona a fost una deosebit de plăcută. Am descoperit o persoană amabilă, promptă în oferirea unui răspuns şi am încercat astfel să aflu mai multe despre omul Ivona Boitan.

Cenuşă de Trandafir: Recunosc sincer că prima oară când am auzit numele Ivona Boitan a fost odată cu lansarea primei tale cărţi: Cu sânge rece şi albastru. Aşa că de aici şi prima întrebare: ai cunoscut vreodată o persoană atât de rece, care să sufere de “ingridianism”?

Ivona Boitan: Nu în forma descrisă în carte. Nu, din fericire! Dar am cunoscut multe persoane care erau foarte nefericite şi singure fiindcă îşi trăiau viaţa doar prin prisma raţionalului.

CdT: Tot cu ocazia apariţiei acestei cărţi, am aflat şi că eşti scenarist la emisiunea lui Cătălin Măruţă. Cum ai ajuns aici?

I.B.: Printr-un concurs fericit de întâmplări nefericite. Aveam o firmă care nu prea mai mişca, trăgea să moară. Şi de atunci tot trage săraca. Ca un fel de soprană care tot cântă şi moare cântă şi moare… Şi pentru că tot n-aveam mare lucru de făcut, am zis să ma apuc de scris. Ceva ce tot amânasem pentru o vreme cand voi avea timp… O prietenă m-a sunat şi m-a rugat să o ajut că-i fătase căţeaua. I-am propus să intru pe Neogen şi să-i ofertez. Am intrat şi aşa mi-a venit ideea să îmi activez acolo profilul. Peste două zile, m-au sunat.

CdT: Cum s-ar zice un mare pas înainte. A fost ales întâmplător drumul acesta în viaţă? Ce-ţi trebuie pentru a avea succes?

I.B.: Succes e un cuvânt mare. Şi greu de definit. Am vrut să fiu regizor, am făcut cinci ani şi un spectacol. M-am reorientat spre publicitate. Am lucrat o scurtă perioadă la Saatchi&Saatchi în facultate, apoi la Grafitti/BBDO o vreme. De la publicitate am trecut la televiziune. Am lucrat la Prima unde am avut şansa să scriu pentru primul Big Brother şi Cronica Cârcotaşilor. De exemplu, am promovat Big Brother pentru România. Ceva foarte interesant. Să explici românilor pentru prima dată un show de o asemenea anvergură… Au fost studenţi de la Jurnalism care apoi şi-au dat lucrarea de diplomă referitor la promovarea BB în România. Cât despre drumul în viaţă, nu cred că este vreodată întâmplător.

CdT: E clar – apropo de succes – că prima carte a fost un succes, pentru că iată ai mers mai departe şi a apărut acum deja al doilea roman: Hoţii de timp. Un roman poliţist şi încă unul căutat (cu greu îl mai găseşti la chioşcuri). Cum ai ajuns aici?

I.B.: Îmi doresc să trec prin mai multe genuri de carte. Cărţile poliţiste mi-au plăcut întotdeauna. E foarte amuzant să scrii cărţi poliţiste. Ajungi la un moment dat şi tu ca autor să-ţi cauţi ieşirea din plasa pe care ai întins-o…

CdT: Să înţeleg că ni se pregăteşte ceva? Pe când o nouă poveste şi… de data aceasta de care va fi? Dramă, roman psihologic, SF…?

I.B.: Sunt două cărţi în aşteptare. Încă o carte poliţistă şi un fel de saga de familie petrecută într-un viitor, deci ceva cu aer de SF.

CdT: Cum se face că Ivona n-are blog?

I.B.: Am acum un blog despre carte, “1001 de cărţi” care poate fi citit la www.ivonaboitan.wordpress.com. Aşa un blog în care să mă povestesc eu pe mine, nu am. Probabil că încă nu am simţit această nevoie.

CdT: E primăvară deja:). Planuri de vacanţă?

I.B.: Vara asta mi-ar plăcea să ajung la Amsterdam sau Praga. Şi aş mai revedea Barcelona. Pe de altă parte mă gândeam şi vorbeam cu un grup de prieteni că poate, fiind vremurile aşa grele, ar fi cazul să ne cheltuim banii în ţară. Şi s-ar putea să facem un tur de România.

CdT: Ce face Ivona în timpul său liber?

I.B.: Citesc şi scriu. Mă văd cu prietenii, mai rar decât aş vrea. Şi călătoresc, cât mă ţin buzunarele.

CdT: Ce iubeşti cel mai mult în viaţă?

I.B.: Oamenii. Îmi iubesc copiii şi mama. Îmi iubesc prietenii. Iubesc tot felul de oameni pe care nu-i cunosc direct. Şi cred că în felul acesta pot spune şi că-l iubesc pe Dumnezeu.

CdT: Dar ce urăşti cel mai aprig?

I.B.: Nu urăsc nimic. Tot ce urăşti te leagă de obiectul urii tale. Ori un alt lucru pe care-l iubesc mult e libertatea.

CdT: Şi o întrebare legată de mai multe răspunsuri deja oferite: ce îţi place cel mai mult la România?

I.B.: Mie îmi place România. M-am născut aici dar am ales să rămân aici. Îmi plac şi oamenii şi locurile. Pentru mine este perfectă în imperfecţiunea ei. Pentru un scriitor este mană cerească din punct de vedere al subiectelor… Cu piaţa de carte, mai greu!

CdT: Dacă ar fi să alegi un obiect, o plantă sau un animal despre care să poţi spune că îţi seamănă sau că ai vrea să fii acel lucru/acea fiinţă, care ar fi acela?

I.B.: Deocamdată încerc să semăn cu mine, să-mi dau seama cine sunt. Deci răspunsul sincer, e nu ştiu. Dar mă voi gândi…

CdT: Care e cea mai mare realizare a Ivonei?

I.B.: Copiii mei. Faptul că îi cresc singură. Şi îi cresc bine şi frumos, după cum îmi spun cei din jur.

CdT: Şi cel mai mare vis încă neîmplinit dar pe care sper să îl transformi în realitate cândva?

I.B.: Să trăiesc exclusiv din scris cărţi.

CdT: Un citat preferat sau o zicere ori “vorbă de duh” care te reprezintă?

I.B.: ”Nu te gândi la ziua de mâine. Ziua de mâine se va gândi la ale sale.”

Popularity: 1% [?]