Mâncăm în oraş sau la prieteni?

De mâncat trebuie să mâncăm – aceasta e clar. Ne place de asemenea să ne petrecem timpul alături de prieteni însă nu reuşim să ne vedem cu ei pe cât de des ne-am dori. Alegem câteodată să ieşim în oraş – la un restaurant. Uneori însă preţurile sunt prea mari sau nu mai sunt locuri ori chiar se întâmplă ca atmosfera să fie deranjantă şi să apară şi alte puncte slabe.

Cum oamenii găsesc soluţii atunci când vor, iată că există un mod foarte plăcut de a mânca foarte bine şi de a fi alături de prieteni: gătitul la cineva. Se stabileşte o zi anume, se pune la cale un meniu şi cei ce vor găti, se fac cumpărăturile necesare şi… la ora agreată se întâlnesc oamenii acasă la cineva şi purced la treabă.

Avantajele sunt numeroase după cum este de altfel foarte clar. Nu există un timp limită la care trebuie plecat, cei cu care eşti sunt cunoscuţi ca atare ştii că îţi face plăcere compania lor, ştii că nu te deranjează cum mănâncă, ştii că gătesc pe gustul lor sau apreciază ceea ce faci. Ai ocazia de a încerca noi arome şi combinaţii, ai şansa de a alege cum e mediul – de pildă în cazul în care nu îţi place fumul de ţigară te poţi alătura unor prieteni în casa cărora nu se fumează decât pe balcon sau în bucătărie – şi se mănâncă în altă cameră. Astfel cei ce vor să fumeze îşi iau pauzele lor nestingheriţi dar nici persoanele pe care le deranjează fumul de ţigară nu au de suferit. Alte elemente ce recomandă acest tip de întâlniri ar fi confortul fiecărei persoane, lipsa unor restricţii impuse de cineva anume (un anumit tip de îmbrăcăminte sau cine mai ştie ce), posibilitatea de a pleca mai devreme decât alţii dacă există anumite restricţii şi aşa mai departe. Cu siguranţă cel mai mare câştig este acela al petrecerii timpului alături de prieteni. Se îmbină aşadar utilul cu plăcutul şi chiar şi la nivel de costuri există avantaje (toţi pun bani pentru masă în funcţie de meniu, dar clar nu vor fi preţuri de restaurant). Acest mod de a găti şi mânca ajută şi la împărţirea responsabilităţilor: fiecare face ceva – dar nu o persoană totul. Oamenii se rotesc – astfel că nu stau permanent în picioare. La fel se întâmplă şi în cazul găzduirii acestor întâlniri – se schimbă locul şi atunci când devine o obişnuinţă abia aştepţi o anumită zi a săptămânii sau lunii în care revezi nişte prieteni.

Dezavantaje? Poate că doar câteva vase rămase ori un pic de curat de făcut la final – dacă acest lucru nu s-a realizat de toţi împreună. Da, poate un mic deranj prin casă, eventual o faţă de masă de spălat în urma unui pahar de vin vărsat – dar mai contează aceste dezavantaje în faţa tuturor celorlalte puncte forte?

Întrucât întâlnirea e între prieteni e clar că va fi cu voie bună, fiindcă e întâlnire de gătit şi mâncat e clar că în timp se aleg cei ce gătesc bine şi pe gustul tuturor aşa că vin şi vă întreb: aţi fost la astfel de întâlniri? V-ar plăcea să mergeţi sau să le găzduiţi?

Popularity: 6% [?]

7 Tweets

19 Responses to “Mâncăm în oraş sau la prieteni?”

  1. Nu am participat pana acum, dar suna interesant. Si in plus atunci cand sunt mai multi participanti, fiecare vine cu cate o idee noua si pot lua nastere noi retete.

  2. Intr-adevar ideile si sugestiile celorlalti pot fi pretioase. Sau ideile despre cum sa rezolvi ceva (atunci cand nu iese cum ti-ai dori). Si da, evident ca sunt si unii care pot sa nu faca nimic – dar a caror prezenta le e apreciata. Si tot asa, daca participa sa zicem in medie 8 persoane, nu e nevoie sa gateasca toate de fiecare data cand se intalnesc: fac cu randul. In final sigur iese ceva bun – si totul e bine “impanat/imbibat” cu voie buna.

  3. Mie una mi se pare tare complicat :) Intratul peste bucataria altcuiva (mai ales a mea :D ) poate fi trecuta la “infractiuni” cateodata :) )
    Plus ca in functie de numarul de persoane participante, pot fi si foarte multe restrictii sau preferinte culinare (cu cat mai multi, cu atat mai multe). Complicat, zau ! :)

  4. Draga mea, pot sa iti confirm ca e mai usor decat pare. Ba chiar pot spune ca daca persoanele ce gatesc au cu adevarat talent, se poate ca in final unii care ziceau ca ei sigur nu mananca felul X sa manance o cantitate impresionanta :) Cat priveste restrictiile… se gasesc solutii – pot fi preparate si cu carne si de post – ca sa manance toti (in perioada aceasta de exemplu) – plus ca meniul e stabilit dinainte ;) Si… poti avea chiar surprize frumoase – feluri interesante si gustoase. Nu se stie niciodata – insa clar nu e pentru oricine: a deschide casa cuiva, a lasa in alte incaperi decat sufragerie si baie da sunt pentru multi lucruri ce se trateaza cu deosebita atentie. Fiecare desigur ca ia deciziile in asa fel incat sa se simta confortabil cu ele si impacat cu sine.

  5. Da, sună foarte bine. Trebuie să facem asta cât mai curând. Aduc eu bucătăria, vesela şi mâna de lucru. Cu inspiraţia şi talentul culinar vii tu.
    Cu petele de vin pe suprafaţa imaculată nu-i problemă, că am o soluţie care le scoate de nu se văd :) .

  6. Umm… eu cu deserturile… aparent m-am specializat pe ele (la astfel de intalniri :) ) ). Si da, mai schimb papanasii cu baclava sau altele gustoase :) gasim insa diverse solutii. Cat despre pete – pe care evident ca vom incerca a le evita – in cazul cel mai rau are sotu-mi iubit o solutie de backup: zeama de foarfeca :) ) Evident sper sa nu se ajunga acolo :P

  7. Ambele variante :-) . Oricum prefer genul de intalnire deschisa cu prietenii, la care fiecare sa faca/ aduca ceva, decat vizitele scortoase in care ei sunt musafirii care stau daor in sufragerie si noi gazdele care se dau peste cap. Imi place sa am o casa deschisa, in care sa isi mai plimbe singuri un pahar pana la bucatarie sau sa aduca ei chipsurile si noi sa luam berea, mi se pare si mai simplu in vremurile acestea aglomerate in care parca nu mai am timp si rabdare sa fac eu totul de la A la Z, incluzand si spalatul vaselor dupa :-)

  8. Acum… cred ca exista cateva diferente: una e intalnirea in care fiecare aduce ceva – pana la urma frumos e sa nu mergi cu mana goala in casa cuiva (dar da, asta tine de bun simt si multi uita regulile de comportament si maniere in societate, ca deh sunt desuete) – si alta cea in care gatesc. Culmea e ca in functie de generatii diferentele se pastreaza. Sunt inca multi cei ce prefera sa faca ei totul – sa nu lase musafirii sa se ocupe de ceva.

    Cred ca in final conteaza foarte mult urmatorul lucru: sa te simti bine, indiferent de solutia aleasa :)

  9. Păi,dragă Lori,când facem baclavale? Că papanaşii au fost o minune…

  10. Pai curand – cu o precizare: sunt delicioase dar… si cu multe calorii :)

  11. Mie nu mi se pare deloc complicat. Dupa cum stiti, am si descris aici un astfel de pranz. Merge repede in mai multi, e fun, si da, partea cea mai tare este ca stai de vorba cat vrei, fara priviri piezise de la chelneri.

  12. E dificil atunci cand e obligatie, cand stii ca esti acolo pentru ca ai promis desi poate in ziua aceea numai bine nu te simti sau numai chef de gatit nu ai. In final acesta e un ingredient important: sa ai chef de asa o intalnire :)

  13. Mâncăm în oraş sau la prieteni? http://ow.ly/1lc9c

    This comment was originally posted on Twitter

  14. RT @cenusa: Mâncăm în oraş sau la prieteni? http://ow.ly/1lc9c

    This comment was originally posted on Twitter

  15. RT @violetaloredana: RT @cenusa: Mâncăm în oraş sau la prieteni? http://ow.ly/1lc9c

    This comment was originally posted on Twitter

  16. RT @cenusa: Mâncăm în oraş sau la prieteni? http://ow.ly/1lc9c

    This comment was originally posted on Twitter

  17. RT @cenusa: Mâncăm în oraş sau la prieteni? http://ow.ly/1lc9c

    This comment was originally posted on Twitter

  18. RT @cenusa: Mâncăm în oraş sau la prieteni? http://ow.ly/1lc9c

    This comment was originally posted on Twitter

  19. RT @cenusa: RT @cenusa: Mâncăm în oraş sau la prieteni? http://ow.ly/1lc9c

    This comment was originally posted on Twitter

Leave a Reply

CommentLuv Enabled

You can use these XHTML tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <blockquote cite=""> <code> <em> <strong>

Additional comments powered by BackType