Organizarea eficientă a timpului este o decizie conştientă, prin care alegem să alocăm mai multă atenţie lucrurilor cu adevărat importante din viaţa noastră. Ea devine cu adevărat dificilă atunci când ne gândim la viaţa personală.

Aceasta deoarece implică un număr mare de elemente: o suprafaţă mult mai mare (de la locuinţă la maşina personală şi până la geanta de mână), diferite tipuri de relaţii şi dorinţe (uneori chiar conflictuale) şi sarcini extrem de variate. Viaţa privată este complexă şi extrem de subiectivă. În plus, parametrii problemei se pot schimba oricând, prin modificarea cursului vieţii: căsătorie, naşterea unui copil etc. Iar scala priorităţilor variază de la individ la individ, de unde şi planificarea timpului în mod diferit. De aceea nu există reţete, doar o serie de direcţii şi variante, din care fiecare poate aplica ce se potriveşte stilului personal.

1. Analiza situaţiei curente şi prioritizarea

E primul pas. Ce vrei să faci cu adevărat: quality time cu cei dragi, mai mult teatru, un curs de perfecţionare… u name it. Şi ce îţi mănâncă timpul? Care sunt acele lucruri care are putea fi amânate sau chiar eliminate?

Prioritizarea înseamnă clasificarea activităţilor curente în funcţie de importanţă. În ce merită cu adevărat să investeşti timp. Ce contează pentru tine.

2. Liste, liste şi iar liste

Celebra “to do list”. Pe zile şi chiar pe săptămâni. Lucrurile ce trebuie făcute, în ordinea priorităţii lor. Eventual împărţite pe domenii: casă, familie, prieteni etc. Cu menţinea că ar trebui să aibă şi o secţiune de “timp personal” care se poate referi la relaxare, sport, lectură… orice te poate ajuta să îţi reîncarci bateriile.

O variantă pentru activităţile care se repetă săptămânal este un program fix: joia – ziua de spălat rufe, vinerea – ziua de cumpărături, duminica – ziua de biliard… Iar ideea unei singure zile pe săptămână pentru cumpărături curente nu numai că va economisi timp, dar şi bani şi energie…

Dar mai sunt si alte liste care ar putea să ne simplifice viaţa… De la banalele liste cu numerele de telefon ale pediatrului, până la celebrele liste de cumparături. Eventual scrise deja pe computer şi printate de fiecare dată înainte de a merge la magazin, pentru o scurtă verificare a “ce mai trebuie luat”. Sau o tăbliţă de scris/ hârtie pe frigider… pe care fiecare să noteze ce mai trebuie luat… Alte liste? Cele de călătorii, care ar trebui să includă de la variante de haine pentru mare sau munte până la încărcătorul de telefon şi setarea răspunsului automat pe e-mail… Cea a potenţialelor cadouri… Sau a datelor de buletin, pasaport, cărţi de credit… în caz că sunt furate. Sau cea cu codurile de la toate consumabilele din casă (tonner de imprimantă, saci de aspirator etc.)- e tare utilă la nevoie…

Şi lista finanţelor. Bugetul lunar. Bani intraţi, bani cheltuiţi. Cheltuieli obligatorii (casă, taxe, utlilităţi, telefon etc.) şi capricii. Suma pentru economii…

3. Planificarea inteligentă

Sunt sarcini care se pot completa. Şi care se pot combina, pentru a putea câştiga timp. Vorbitul la telefon la volan, sau pe drumul către supermarket… un drum într-o anumită parte a oraşului poate însemna rezolvarea mai multor probleme… etc.

4. Rutina

Prin repetiţie lucrurile de bază intră în reflex. Poate părea greu la început, însă anumite gesturi devenite automatism ajută foarte mult la simplificarea propriei vieţi. Cheia de la maşină/ casă… pusă mereu în acelaşi loc (astfel încât la nevoie să ştii unde se află)… rufele murdare puse direct în coşul lor… pliantele de reclamă aruncate imediat… jocurile mereu salvate în acelaş folder… lucruri simple.

5. Flexibilitatea

Mereu vor apărea urgenţe în programul zilnic. Sau va interveni ceva.. De aceea trebuie păstrat mereu spaţiu de manevră în planificarea timpului, ca şi disponibilitatea psihică de a le gestiona.

6. Curăţenie, depozitare, ordine

Cutii şi cutiuţe… sunt perfecte pentru a ţine dezordinea sub control. Etichetate, ordonate, pot grupa diversele obiecte după diverse categorii. Iar teoretic fiecare obiect ar trebui să aibă un loc al său. Se poate aplica regula cu “dacă nu a fost folosit în ultimul an, aruncă-l”. Evident, dacă nu cumva reprezintă o amintire specială… Sau regula cu “pune-l într-o cutie specială şi dacă nu îl foloseşi în următoarele şase luni, înseamnă că nu ai cu adevărat nevoie de el”.

Însă mai există şi obiecte care ne “tranzitează” vieţile şi pentru acestea iată o soluţie interesantă: trei cutii, fiecare având un rol bine stabilit. Una pentru obiectele împrumutate care trebuiesc returnate, alta pentru cele care trebuiesc donate şi ultima pentru cadourile adunate din timp pentru diverse aniversări sau sărbători.

Şi mai sunt şi toate acele obiecte “care umplu spaţiul” şi sunt irelevante, învechite şi inutile. Cadouri nedorite. Ziare vechi. Trei modele de desfăcătoare de bere. Patru ceainice. Hârtii. Flecuşteţe. Obiecte stricate pe care speraţi să le reparaţi. Sau care funcţionează încă, dar cu probleme, generând stres la fiecare utilizare.

Ar trebui să rămână doar acele obiecte care contează din punct de vedere sentimental, estetic sau funcţional. Iar idealul este crearea unui sistem de gestionare a obiectelor noi, după criteriile de mai sus. Sau conform principiului “adunare prin scădere”: pentru fiecare obiect nou, scăpaţi de unul vechi.

7. Simplificarea lucrurilor

Acolo unde există o soluţie mai simplă, aceasta merită adoptată. Plata facturilor online va economisi timp şi energie. La fel şi comenzile de produse de pe net. Sau amplasarea obiectelor cel mai des utilizate cât mai la îndemână (pare banal, dar majoritatea oamenilor nu procedează aşa- de exemplu în cazul dulapurilor de bucătărie). Ori folosirea unei singure adrese de mail şi a unui singur număr de telefon. Whatever works for you…

8. Remindere

Găsirea unui sistem eficient de a gestiona informaţiile. Notiţe. Pix şi hârtie. Sau varianta lor electronică. De purtat mereu în geantă, maşină etc. Alarme. Pe telefon, computer… orice. De la aniversări (trecute o dată şi valabile mereu) până la remindere. Întâlniri, plata facturilor, programări, totul se poate înregistra, chair cu luni întregi în avans.

9. Respectarea bioritmului propriu

Şi în viaţa personală trebuie profitat de perioadele de randament maxim. Lor ar trebui să le fie alocate acele sarcini care presupun consum mare de energie. Iar împărţirea sarcinilor mari în secţiuni mai mici le poate face mai uşor de rezolvat.

10. Delegarea şi refuzul

Nimeni nu le poate face pe toate… şi totuşi multă lume continuă să insite . Iar acest lucru adaugă stres şi presiune în plus şi va duce probabil la o serie de sarcini neterminate. E mai corect să delegi, dacă ai cui, sau să refuzi atunci când este cazul. În situaţia contrară, probabil că nemulţumirile vor escalada şi nici toate lucrurile propuse nu vor fi îndeplinite în întregime şi la nivelul dorit de calitate.

Echilibrul în viaţa personală este dezideratul general, însă pentru a îl obţine este nevoie totuşi de un sistem. Unul personal. Pentru că toate aceste idei trebuie trecute prin filtrul propriu. Aceasta deoarece ele nu vor funcţiona decât dacă sunt adaptate fiecărei persoane în parte. Şi doar dacă sunt asumate, implementate, repetate.

Popularity: 2% [?]