Reţelele sociale – vârsta minimă reală
Deşi regulile unora dintre astfel de site-uri spun că nu te poţi înscrie decât dacă ai peste 13 ani, realitatea este că informaţiile pe care le furnizezi la înregistrarea unui nou profil nu se pot verifica, astfel încât tot mai mulţi copii activează pe astfel de reţele, declarând o vârstă mai mare (uneori chiar cu acordul părinţilor)… Datele unui studiu din 2006 arătau că 61% din cei între 12 şi 14 ani foloseau o reţea socială pentru a trimite mesaje prietenilor, iar 42% declarau că accesează astfel de site-uri zilnic. Se poate presupune că în prezent cifrele sunt mult mai ridicate.
Cea mai mare temere legată de prezenţa copiilor pe astfel de site-uri este faptul că ar putea da dependenţă, dăunând abilităţii acestora de socializare. Există, de asemenea, şi frica legată de diverşi prădători sexuali, de aceea s-au înfiinţat o serie de reţele sociale speciale pentru copii (unele chiar pentru cei de 5 ani) în care informaţiile să poată fi controlate, aceasta în ideea că nu îţi poţi îndepărta complet copilul de această lume. S-a constatat însă că cel mai adesea contactele sunt persoane pe care le întâlnesc în lumea reală, prieteni şi că generaţiile actuale, care şi-au petrecut întreaga viaţă în preajma unui computer, au o abilitate mult mai mare de a îşi gestiona identităţile online si offline, integrând mult mai uşor lumea virtuală în firescul cotidian.
Interesant este faptul că este aproape imposibil de studiat efectul pe termen lung al accesării reţelelor sociale încă din copilărie, practic nemaiexistând un grup de control necesar pentru compararea informaţiilor, pentru aceasta fiind necesar un grup de copii care nu utilizează computerul… ceea ce este aproape imposibil în prezent.
Popularity: 4% [?]
Nov 3rd, 2009 at 6:29 pm
Din fericire sau din pacate
(depinde cum privesti chestiunea in discutie) pe “vremea mea” (adica atunci cand eram eu mica) nu existau retele de socializare in sensul FaceBook. Existau, in schimb, cel putin chat-ul de pe Yahoo! si mIRC-ul. Ei bine, eu am folosit aceste instrumente inca de mica si anume printr-a 7-a sau a 8-a foloseam chat-ul de la Yahoo! si de printr-a 9-a sau a 10-a am trecut la mIRC. Si nu, nu mi-e “rusine” sa recunosc chestiile astea (de obicei lumea face misto de tine daca recunosti ca “ai stat” sau “stai” pe mIRC). Inainte sa trag niste concluzii o sa povestesc pe scurt experientele mele cu cele doua, incercand sa pun accent pe partile lor pozitive (pentru ca lucruri periculoase sau naspa nu mi s-au intamplat mie personal – acum nu stiu daca a fost pur noroc sau altceva…).
Ziceam ca frecventam chat-ul de la Yahoo! Acum nici nu mai stiu daca mai exista asa ceva si nici cum arata exact. Lucrul cel mai important consider ca este faptul ca timpul petrecut pe acest chat mi-a imbuntatit “skill-urile” de conversatie (scrisa, bineinteles) in limba engleza. In plus, am cunoscut oameni noi, provenind din alte culturi, cu alte mentalitati. Din pacate, nu imi aduc aminte decat despre un tip, un baiat cam de varsta mea, poate un pic mai mare, care trag acum concluzia ca era “emo”. In fine, asta conteaza mai putin
Intru alta data in controverse privind acest curent sau ce e el – “emo”.
Experienta pe mIRC a fost insa ceva mai interesanta. Desi recunosc cu mana pe inima ca am avut parte de o educatie extraordinara din partea parintilor si a bunicilor mei, si desi imi place sa cred ca sunt (si eram) foarte sociabila, din cauza ca nu prea aveam voie sa ies din casa nu aveam foarte multi prieteni. Chiar putini as putea zice. Ca atare, cand am descoperit mIRC-ul am reusit si eu sa imi fac o gramada de prieteni, cu unii chiar mai pastrez si acum legatura, desi pe mIRC n-am mai intrat de vreo 7 – 8 ani
Intr-adevar, se poate zice ca aveam o dubla identitate – una online si alta offline, dar cred eu ca asta se datora constrangerilor. Asadar, pe langa faptul ca mi-am facut o gramada de prieteni am si invatat o gramada de lucruri noi, interesante si nu in ultimul rand utile. Daca n-ar fi fost mIRC-ul n-as fi avut experienta in Linux/UNIX si, poate, n-as mai fi “dat” la Automatica, poate n-as mai fi lucrat aici unde lucrez acum (si ca sa merg mai departe, poate nu l-as fi cunoscut pe sotul meu 
).
Ca sa trag o concluzie, eu consider ca retelele de socializare NU sunt un lucru rau, desi au aceasta capacitate
Cu o educatie sanatoasa, cu niste principii morale bine conturate si la o varsta suficient de “matura”, unui copil poate sa ii fie permis accesul la retelele de socializare cu o supraveghere absolut minima.
Iar am scris un roman, dar deh… asa mi se intampla cand ma apuc sa comentez pe aici
Sper ca in articolele aniversare, cand multumiti cititorilor (comentatorilor 
) sa masurati si cantitatea de text din comentarii, nu numai numarul lor 
)
Nov 3rd, 2009 at 7:33 pm
Eu sunt unul dintre cei care susțin că integrarea tehnologiei trebuie să aibă loc de la orice vârstă. Copiii mei vor avea acces la Internet, rețele sociale și telefonie de când vor fi în stare să înțeleagă “ce-i aia”.
Oricât de romantic ar suna joaca cu păpușile sau mașinuțele, realitatea este că interacțiunile online și utilizare calculatorului în general dezvoltă intelectul. Am oarecare dubii că păpușile sau mașinuțele au același rezultat.
Sigur că e de preferat să mai iasă și copiii din casă, să mai respire și niște aer proaspăt, dar pentru asta s-au inventat bateriile de la laptop
Sigur că orice abuz dăunează, dar asta poate fi interpretat și invers – știu niște oameni care în timp ce eu învățam programare pe HC jucau toată ziua fotbal. Eu eram mai pipernicit, ei pleasneau de sănătate. Eu nu mă pot plânge de viața pe care o am, ei sunt paznici sau lucrează în construcții.
Nu cred că se mai poate pune problema DACĂ permitem accesul copiilor la Internet și rețelele sociale, ci doar CUM îi educăm. Părinții ar trebui în primul rând să se familiarizeze ei cu “noile jucării” – da, știu că e mai dificil să explici ce-i aia Twitter decât cum se sare coarda, dar un copil este o responsabilitate imensă, așa ca “man up” și implică-te!
În fine, ultimul argument pe care vreau să-l desființez – prădătorii sexuali. Laolaltă cu violența provocată de jocurile pe calculator, mi se pare o aberație incredibilă. Da, sunt conștient că există pedofili care bântuie prin rețelele de socializare. Dar voi, cei care vă temeți de ei în primul rând, ați ieșit de curând afară din casă? Știți cam ce fel de oameni circulă pe lângă locurile de joacă? În scara blocului? Urcă în lift cu copilul vostru? Intră în școală/grădiniță? Ce fel de “bullies” are în clasă?
Copiii sunt expuși zilnic la atâtea pericole reale, fizice, imediate, încât posibilitatea ca un anonim oarecare să intre în vorbă pe “mess” cu copilul meu, să-i ceară date personale și să-l determine să se întâlnească cu el mi se pare atât de improbabilă că nu merită să mă obosesc. Plus că am pretenția că o să știu să-mi educ copilul suficient de bine încât să nu fie atât de prost încât să cadă într-o asemenea capcană. Ah, și o să am și keylogger și sistem de filtrare al accesului la Internet
.-= Ovidiu´s last blog ..Ce-am mai citit – Octombrie 2009 =-.
Nov 3rd, 2009 at 7:57 pm
Mi-e greu sa spun ce voi face, probabil ca o sa imi dau seama pe parcurs. In varianta ideala va petrece mult timp afara si va socializa “real”, fata in fata, dar va avea si acces la tehnologia moderna. Sub controlul meu. Iar asta inseamna ca, pfff, va trebui sa ma pricep mai bine decat el
… mai greu de la o varsta incolo.
Mi-e teama si de un copil palid, inchis in casa si in el, obsedat de jocurile de computer, dar si de unul cazut in capcanele (nenumarate) ce il pandesc in lumea de afara (de la accidente de masina pana la droguri). Dar cred, sper, ca tine si de valorile pe care le pui in el si, well, metaforic vorbind, stiu ca imi doresc un copil care sa aiba curajul sa se suie in copac, nu mi-e clar cum o sa pot eu sa ma uit la asta fara sa strig “ai grija sa nu cazi, sa nu-ti rupi ceva” (va trebui sa exersez intens chestia asta
).
.-= Alina Fekete´s last blog ..Reţelele sociale – vârsta minimă reală =-.
Nov 7th, 2009 at 10:42 pm
de ce sa te mai intalnesti cu omu face 2 face.. il gasesti pe facebook. pe cine vrei il gasesti acolo.. mai simplu.. pacat cu nu pot inca downloada niste cafea de pe net..
.-= gabi´s last blog ..Maraton International Bucuresti 2009 =-.
Nov 8th, 2009 at 7:41 pm
@Gabi: macar poti sa o comanzi pe net…
. Aminteam undeva de “Soarele gol” al lui Asimov- se potriveste si aici…
Am senzatia ca parca pierdem tot mai mult din subtilitatile comunicarii si internetul nu ne ajuta… cand nu iti vezi, “simti”, hmmm, mirosi chiar interlocutorul, pierzi o goraza de informatii… lipsit de elementele de comunicare nonverbala dialogul este oarecum ciuntit.
.-= Alina Fekete´s last blog ..Dialog între ea şi el, într-o zi de duminică =-.