Săru’ mâna, boerule!
Asta e fraza care ne caracterizează cel mai puternic poporul!
Studiind zilnic puțin câte puțin, trecând prin diverse situații ce au implicat multiple segmente profesionale ale societății în care ne desfăsurăm viața de zi cu zi, am ajuns la urmatoarea concluzie (există evident excepții): avem calitățile perfecte ale unor buni executanți și atât.
Nu avem pic de spirit antreprenorial adevărat. Toată inițiativa nației acesteia de “inventivi” se oprește la mici găinării, buticării şi bișniță.
Probabil că simțiți nevoia să combateți afirmația, dar o să vă dau 3 exemple care, sper eu, vă vor demonstra cele afirmate mai sus.
Înainte de asta vreau să punctez următorul lucru: în momentul în care mă adresez unui profesionist din orice domeniu mă aştept să primesc un sfat pertinent apropo de problema mea, sfat care să mă ajute să iau o decizie, ba chiar să fiu plesnit peste mână dacă iau o decizie proastă.
Exemplul 1: Şoferii de taxi au ca moto “pe unde doriți să mergem?” Să zicem că nu e total deranjant, există momente în care poţi știi mai bine drumul, dar el insistă în momentul în care îi spui că nu contează.
El este profesionistul (presupun) în materie de trasee, ore la care traficul este aglomerat sau nu, drumuri drepte, ocolitoare sau în construcție: să-și facă treaba, să nu mă pună să muncesc pentru el. Dacă voiam să mă gândesc pe unde să o iau, mergeam pe jos.
Exemplul 2: Am avut de curând nevoie de un electrician. Am apelat la un cunoscut. A venit să vadă ce are de făcut. I-am prezentat problema, i-am spus ce vreau să fac după ce termină el lucrarea. A stat, s-a scărpinat în cap, mi-a prezentat două soluții. Îl întreb pe care o recomandă. Îmi spune “pe care vrei tu, eu nu știu”. Mi s-a ridicat puțin nivelul de adrenalină. Îl întreb iar ce soluție recomandă, și accentuez faptul că habar nu am. Primesc același răspuns, cu adaugirea că nu știe ce buget am.
I-am ținut o teorie de câteva minute despre prezentat soluții complete, cu buget and all. Iar s-a scărpinat în cap, mi-a zis cam cât costă, eu replic: nu mă interesează soluția, vreau rezultatul ăla. Evident că lucrarea nu a ieșit chiar așa cum mi-aș fi dorit. Și suspectez că l-am bulversat total.
Exemplul 3: Lucrând cu o companie ce se ocupă de organizarea de nunți, dau peste niște texte de prezentare împănzite cu: “așa cum doriți dumnevoastră”, “dumnevoastră alegeți” etc.
Nu erau prezentate pachete din care să alegi, ci doar niște liste interminabile de produse și alte diverse servicii. Le întreb pe domnişoarele respective de ce au textele în felul ăsta. Au dat din colț în colț și nu au știut să îmi răspundă. Textele sunt la fel și în ziua de azi.
Acum o să veniți să îmi spuneţi că acești profesioniști trebuie să ne îndeplinească nevoile. Sunt total de acord. Există însă o mare problemă cu modul de prezentare, problemă derivată din simplul fapt că ne este foarte frică să ne asumăm răspunderi. De orice fel.
Concluzia de bază este că: fie nu suntem buni profesioniști, fie nu avem încredere în abilitățile noastre. Mi-aș dori intens să aud răspicat: mă plătești pentru asta, lasă-mă să-mi fac treaba!
Popularity: 3% [?]

Jul 29th, 2010 at 5:32 pm
Ce spui si ce sustin si eu e ca nu oamenii cu care interactionam si poate si noi lalolalta, nu stiu sa vanda sau sa se vanda. Simplu.. Executia dictata de altcineva e fuga de responsabilitate. Dictata nu de frica ci de nestiinta.
Jul 29th, 2010 at 5:36 pm
Exact asta voiam sa spun! Nu avem oameni pregatiti. Nu stiu daca sunt sau nu pregatit extrem de bine pe ceea ce fac, tind sa cred ca nu, altfel nu mai invatam mereu cate ceva. Dar macar am clienti multumiti care mai si revin. Pe de alta parte, ei revin pentru a au incredere. Alti meseriasi au clienti pentru ca nu exista alternative.
Deci in continuare avem pereti cu burta, grinzi strambe, pante de scurgere ascendente, tencuiala care cade, gresie crapata, dulapuri prost montate.
De asemenea avem nunti chicioase (sunt aproape sigur ca nu asa se scrie), slujbe de nunta la sfertul de ora, cladiri pazite din care se fura ca in codru …
Jul 29th, 2010 at 9:01 pm
Discutia asta cu nestiinta e lunga… Eu imi aduc aminte de o chestie povestita de o cunostinta. Lucra la o firma de constructii. La client, toate bune si frumoase, echipa lucra la fatada. Seful de santier a avut un pic de treaba si a plecat de colo pentru o ora si un pic. Daca pana atunci oamenii lucrasera bine, cat a fost el plecat au trantit diverse in fasole. Firma a trebuit sa refaca fatada, o gramade de bani, a stat seful doar acolo. Nu le-a zis cum si ce sa faca, a fost doar prezent. De frica au stiut oamenii sa faca fatada cum trebuie…
Cred ca e vorba si de diverse siretlicuri care ne plac noua – de ce sa o ia taximetristul pe unde stie ca e mai scurt, cand te poate intreba si tu poti alege o varianta mai lunga? De ce sa nu te abrambureasca electricianul, ca apoi sa o iei razna si sa crezi ca e vina ta ca nu ai explicat corect ce si cum sau ca nu ai pus suficiente intrebari? De ce sa iti dea si sfaturi organizatorii de nunti cand pot lua tot atatia bani cu mai putin efort?
Da, uneori ne lipseste si increderea. Ne-am invatat sa ne fie contestate skill-urile si nu mai stim nici noi de ce suntem capabili. Sa nu uitam ca vorbim de lucrat in tara in care firmele angajeaza consultanti cu prestigiu pentru a le spune ce sa faca, nu pentru a le asculta sugestiile.
Jul 30th, 2010 at 1:43 pm
De ce sa ne asumam responsabilitatea, cand ea poate sa fie a altcuiva? Simplu, ne ascundem dupa vorbe si iesim basma curata… in schimb, la o bere, toata lumea se pricepe la orice meserie. Eu pot sa adaug la lista ta toti vanzatorii complet incapabili sa vorbeasca despre marfa pe care o au in rafturi. Am plecat dupa un aragaz: evident ca am iesit pe usa boi si ne-am intors vaci (ca sa spun asa
), caci in toate magazinele nu am gasit o singura persoana care sa para macar ca stie despre ce vorbeste.
Aug 2nd, 2010 at 2:54 pm
articolul asta imi aduce aminte de momentul in care un cunoscut m-a rugat sa imi arunc ochii prin pcul pentru ca nu mai functiona asa cum ar fi trebuit. Concluzia: trebuia reinstalat sistemul de operare. dupa cateva discutii legate de abilitatile sale de a folosii pcul, am decis, eu, cu ce SO v-a lucra in urmatoarea (cel putin) jumatate de an. Pentru ca omul a spus ca se lasa pe mana mea, si ca un (bun) cunoscator in domeniu am i-am facut treaba potrivita. deci, se poate
Aug 2nd, 2010 at 2:55 pm
Luci: Miros un linux?
Apropos de ce spui tu, imi aduc aminte de eterna intrebare: Pc-ul meu e bun?
Jul 29th, 2010 at 11:00 am
Un nou articol de Ooorsoo: Săru’ mâna boerule! http://ow.ly/2i9Kg
This comment was originally posted on Twitter
Jul 29th, 2010 at 11:15 am
RT @cenusa: Un nou articol de Ooorsoo: Săru’ mâna boerule! http://ow.ly/2i9Kg
This comment was originally posted on Twitter
Jul 29th, 2010 at 11:30 am
RT @cenusa: Un nou articol de Ooorsoo: Săru’ mâna, boerule! http://ow.ly/2i9Kg
This comment was originally posted on Twitter
Jul 29th, 2010 at 11:52 am
RT @arafail: RT @cenusa: Un nou articol de Ooorsoo: Săru’ mâna, boerule! http://ow.ly/2i9Kg
This comment was originally posted on Twitter
Jul 29th, 2010 at 11:53 am
@SandraGhitescu http://bit.ly/dpa5ik – astept pareri daca ai timp/chef
This comment was originally posted on Twitter
Jul 29th, 2010 at 1:35 pm
RT @cenusa: Un nou articol de Ooorsoo: Săru’ mâna, boerule! http://ow.ly/2i9Kg
This comment was originally posted on Twitter
Jul 29th, 2010 at 1:55 pm
RT: @alinafekete: RT @cenusa: Un nou articol de Ooorsoo: Săru’ mâna, boerule! http://ow.ly/2i9Kg
This comment was originally posted on Twitter
Jul 29th, 2010 at 2:00 pm
TRUE!!! RT @arafail: RT @cenusa: Un nou articol de Ooorsoo: Săru’ mâna, boerule! http://ow.ly/2i9Kg
This comment was originally posted on Twitter
Jul 29th, 2010 at 4:09 pm
RT @cenusa Săru’ mâna, boerule! http://bit.ly/b0meRB
This comment was originally posted on Twitter
Jul 29th, 2010 at 5:00 pm
Săru’ mâna boerule! http://ow.ly/2i9Nu Un nou articol de Ooorsoo
This comment was originally posted on Twitter